Despre sigla APC 21, din p.d.v. al heraldicii
Heraldica, ca ştiinţă auxiliară a istoriei, studiază aspectele teoretice ale blazonului, dar se preocupă şi de aplicarea lor în practică, realizarea stemelor, terminologie, devenind în această situaţie artă heraldică
Scutul (cuvântul grecesc skutos = piele) este elementul principal al blazonului sau al stemei; el este în acelaşi timp şi câmpul pe care se aşează celelalte elemente de heraldică. Folosit iniţial, din antichitate, ca un mijloc de apărare al celui care-l poartă, a devenit în evul mediu elementul care-l individualiza, deoarece pe el se aşezau lucruri care simbolizau mai ales victoriile sale militare. Scutul poate fi de formă rotundă, ovală, pătrată, dreptunghiulară, rombică, triunghiulară.
Culorile sau smalţurile, termen care îşi are originea în vopsirea stemelor sau blazoanelor pe mobile, pe arme, pe vase de aur şi de argint.
Arta heraldică foloseşte 3 smalţuri desemnate prin:
1) două metale - aurul care este galben şi argintul care este alb;
2) 6 culori propriu-zise: roşu sau stacojiu, albastru sau azur, negru (sable), verde (sinople, luat de la arborii din preajma cetăţii Sinope), purpura sau violet, portocaliu.
Mobilele sunt obiecte aşezate pe scut. Acestea pot fi: figuri naturale, artificiale, himerice.
-- Figurile naturale pot fi luate de la astre, pot fi părţi ale corpului omenesc, sau pot să provină din lumea animală, a plantelor, a păsărilor etc.
-- Figurile artificiale pot fi: cruci, turnuri, castele, poduri, biserici, vapoare, coroane etc.
-- Figurile himerice se iau, de regulă, din mitologie sau pur şi simplu sunt fanteziste.
Pestele - in heraldica
1 --
simbolul elemetului Apa, in care vietuieste. Imaginea lui era sculptata la baza monumentelor Khmere, spre a arata ca acestea se scufundau in apele de jos; in lumea sub-pamanteana. Simbol acvatic, pestele este calarit de Varuna si este
asociat cu nasterea si restaurarea ciclica.
2 -- este un simbol arhetipal cu numeroase asemanari si interferente cu sarpele mito-poetic. In cadrul modelului tripartit al lumii constituie un clasificator mitologic si indica lumea de jos, adancurile stihiei acvatice. In planul simbolismului cosmic
se asociaza cu apa, dar si cu soarele sau luna, de exemp. Mreana alba in legendele romanesti conoteaza cu soarele sau cu luna.
3 -- in multe mitologii apare ca animal primordial. “Ichtys” a fost fiul cel mai iubit al zeului Babilonian Atargatis, si a fost cunoscut in alte sisteme mitice cu numele Tirgata, Afrodita, Pelagia sau Delfinul. O alta legenda venita tot din Babilon vorbeste despre un peste mitic, Oannes, este
cel care a dat oamenilor toate comorile.
4 -- in mitologia indiana pestele (matsya) este unul dintre avatarurile lui Vishu, care-l salveaza de la potop pe Manu, legiuitorul ciclului actual; tot el ii inmaneaza apoi Vedele, adica ii
dezvaluie intreaga stiinta sacra.
5 -- in China, pestele
este simbolul norocului, iar in combinatie cu cocorul, simbolul longevitatii.
6 -- in Egiptul Antic, o reprezentare a pestelui apare impreuna cu Osiris si a fost intrepretat ca fiind simbolul fertilitatii lui Isis. In alte culte,
pestele simboliza reincarnarea sau
forta de viata.
7 -- in crestinismul timpuriu pestele era un
semn ca ai aderat la convingerile crestine. Exista o legenda conform careia un crestin a desenat un peste din profil, iar alti crestini, completand pestele cu un ochi in mijloc si-au demonstrat credinta. O explicatie ceva mai stiintifica a folosirii pestelui ca simbol in paleocretinism ar fi pilda care apare in biblie (in evangheliile dupa Luca, Matei si Ioan) conform careia Iisus a transformat doi pesti in hrana pentru peste 5000 de persoane.
Dupa cele de mai sus, sigla „este faină” adica simpla, clara, respecta unele reguli iar prin simbolistica „mobilei” centrale
(evidentiata prin caractere rosii) da posibilitate fiecaruia sa se „regaseasca” intr-o forma sau alta.
Parerea mea