Uleiul in apă

[Petru Burian]

Stimati colegi
Cititi postarea de la link-ul:
http://forum.pescar-sportiv.ro/viewtopi ... 5669#45669
(daca aveti probleme de accesare o voi recopia aici)

-- Postarea colegului Marinel Simtea mi se pare de reala utilitate ecologica, drept care mi-am permis sa o semnalez si aici.
-- Intradevar, pt. a fi epurate „uleiul si grasimile menajere” din apa de canalizare fecaloid-menajera, sunt necesare statii de epurare ape uzate (orasenesti si/sau comunale), cu separatoare de grasimi performante (rare !) si cu treapta de epurare biologica (foarte rare !!!).
-- Uleiul ajuns in apele de suprafata (indiferent de natura lui) este extrem de nociv.
Un singur litru de ulei, poate genera o pelicula mono-moleculara pe suprafete de sute de metrii patrati (acea pelicula cu irizatii in culorile curcubeului).
In apele stagnante, sau foarte lin curgatore, o astfel de pelicula poate „sufoca” in mod drastic, tocmai acele organisme microscopice care au un rol primordial in autoepurarea naturala a apei.
Intrebarea este ce sa facem totusi:
1 -- au inceput sa apara centre de colectare al uleiurilor uzate, pt. reciclarea acestora in vederea obtinerii de „bio-benzine”. Ele sunt inca rare si nu prea pot fi considerate o „solutie de masa”.
2 -- colectarea in PET-uri si „expedierea” la rampa de gunoi ar fi o solutie, dar apare problema „vietii seculare” a unui PET bine inchis => „o capsula a timpului, cu o proba chimica” pt. arheologii viitorului
3 -- ar mai fii varianta de imprastiere a continutului unui astfel de PET pe un teren agricol.
De ce teren agricol deoarece de regula aceste terenuri au o capacitate „biologica” de recirculare a nutrientilor, peste media terenurilor din majoritatea ecosistemelor terestre naturale + NU riscam periclitarea unor elemente de flora sau fauna rare, sau sensibile la poluare.

Eu as opta pt. varianta 3., care desi nu este 100% ecologica, la ora actuala este forma de „implicare” cea mai accesibila „cetateanului ecologist” si cea mai putin daunatoare mediului natural.
ATENTIE
Vorbim aici de 1-2 litri de ulei, rezultati in gospodariile noastre, si nicidecum despre volume colectate, de zeci sau sute de litrii, si deversate deodata pt. care singura solutie acceptabila este cea de la pct. 1.

[murphy]

"Adevarul iese la suprafata ca untdelemnul deasupra apei", zice intelepciunea populara. In legatura cu ecologia, recent, un astfel de lucru chiar s-a intamplat. In 2007 premiul Nobel pentru pace a fost decernat lui Al Gore si Comisiei ONU pentru climat care atentionau asupra efectelor dramatice ale "incalzirii globale". Printre acestea ar fi fost si topirea completa a gheţarilor din Himalaya până în 2025, însă acum s-a dovedit că acesta previziune s-a bazat pe speculaţii şi nu pe dovezi ştiinţifice. In prezent aproape nu se mai vorbeste de "incalzire globala", ecologistii s-au reorientat catre "schimbari climatice" iar in media occidentala deja s-a impus termenul de "climategate". Iarna trecuta, cautat de presa americana sa explice ce-i cu nametii aia care au paralizat SUA, dl. Gore nu prea a fost de gasit .... Ce incerc eu sa demonstrez este ca, in dorinta de a sensibiliza opinia publica, se exagereaza si asta poate avea efecte contrare, apostolii ecologismului transformandu-se acum din acuzatori in acuzati.
Am facut aceasta introducere deoarece mie unul imi pare ca afirmatia ca "UN LITRU DE ULEI FACE APROXIMATIV UN MILION DE LITRI DE APA NON POTABILA, CANTITATE SUFICIENTA PENTRU O PERSOANA PENTRU 14 ANI" mi se pare ca este dinainte de 2007... Numai cu uleiul care se arunca in canalizarea din Bucuresti ar trebui ca sa facem praf tot in vreo 3 zile pana la Sulina iar in vreo saptamana nici Marea Neagra nu s-ar simti prea bine. Ok, e evident ca este o problema, dar nici chiar asa, ca de mai bine de 20 de ani ma simt vinovat de fiecare data cand merg cu masina ca ciuruiesc stratul de ozon, mai treaca-mearga, dar cu cartofii mei prajiti ce aveti?

[rebeu]

Hummm... chestia asta "umblă" pe net de câţiva ani. Este pur şi simplu un hoax.

Iar ştiinţific: s-a întrebat cineva cât detergent (care neutralizează uleiurile deversate din gospodării) este deversat zilnic în aceleaşi canalizări?

Singurul lucru într-adevăr corect în cazul hoax-ului este delete.

[Petru Burian]

Stimati colegi, sa le luam pe rand
@ murphy
Un laureat al premiului Nobel, in discursul de multumire, a spus candva: „Daca astronomia cerceteaza infinitul mare, fizica atomica infinitul mic, atunci biologia cerceteaza infinitul complex”.
1 -- Ecologia este o ramura stiintifica a biologiei, eminamente interdisciplinara, care analizează, corelează si concluzionează pe baza unor date cat mai numeroase si variate, posibil.
Posibilitatile ei de prelucrare sunt limitate insa, tocmai de multitudinea datelor, variabilitatea acestora, dar mai ales de posibilitatile tehnice de gestionare. Abia in ultimele decenii, IT-ul face posibil acest lucru si inca suntem doar la inceput.
2 -- O alta caracteristica a ecologiei consta in faptul ca aceasta stiinta „lucreaza pe termen lung si foarte lung”. Modificarile ecologice nu apar in intervale scurte de timp, iar fenomenele deosebite, aparute in intervale de cativa ani sunt, in cel mai bun caz, fenomene secventiale ale unui fenomen ecologic in devenire, sau in desfasurare.
Exemp. Ultima glaciatiune care a afectat emisfera nordica, a inceput aprox. in anul 150 d.H. si s-a terminat la aprox. 450 d.H. Ea este cunoscuta ca „Mica glaciatiune” si a constat intr-o scadere cu doar 2 gr.C a temperaturilor medii-multianuale, de iarna. A fost suficient insa ca ani in sir Tamisa sa inghiete bocnă
3 -- Interese economice enorme (bazate pe profitul imediat si pe termen scurt) se opun masurilor care ar trebui luate, daca toate statele ar recunoaste si ar legifera „pericolul incalzirii globale”. De aici o adevarata campanie de „discreditare” gen "climategate" (v. Summitul de la Copenhaga, pe tema încălzirii globale/2009 si divergentele rezultate).
Confirmarea sau infirmarea certa a teoriei, se va vedea peste 50-100-150 de ani
4 -- Referitor la campania „UN LITRU DE ULEI ... SUFICIENTA PENTRU O PERSOANA PENTRU 14 ANI" ea nu trebuie luata „ad literam”.
De exmp. o persoana cu diabet zaharat netratat, consuma mult mai multa apa
Campania Min. Mediului este foarte oportuna, iar faptul ca nu s-au intamplat fenomenele presupuse de dvs. ilustreaza tocmai cele de la pct. 2.
Aceasta campanie are rol preventiv si se bazeaza tocmai pe faptul ca nu avem statii de epurare ape uzate suficiente, cele existente sunt depasite sau prost gestionate. In fond epurarea „grasimilor si a produselor petroliere” nu este o mare dracovenie, dar necesita cele enumerate mai inainte.

@ Radu Bogdan
5 -- problema detergentilor este si mai grava
Ele nu neutralizeaza de loc „grasimile” doar le emulsioneaza, in cel mai bun caz facandu-le mai „accesibile” fenomenului complex denumit „auto-epurarea naturala a apelor”.
Detegentii (alta descoperire a „lumii moderne”) s-au dovedit chiar mai distrugatori, pt. ecosistemele acvatice, decat grasimile.
Dovada incercarea de interzicere, pe plan mondial, a fabricarii detergentilor cu compusi fosforici.
Aceasta ar fi o alta discutie, dar ajunge atâta ecologie pt. astazi

[rebeu]

Am puricat site-ul de la Ministerul Mediului de l-am zăpăcit!
Nicăieri nu scrie despre chestia asta cu uleiul alimentar.
Poate n-am găsit-o eu.

Ce am gasit se refera la uleiurile minerale ceea ce este cu totul altceva.
Uite aici de exemplu.

Am mai găsit si altele precum această ... snoavă cu guvernele unor ţări (no comment).

Ceva oficial... sigur nu există.

Dacă aveţi ceva oficial, parafat de o instituţie specializată, vă rog să postaţi aici. Nu chestii inventate pe tot felul de site-uri care n-au trafic dar au reporteri care găsesc subiecte "bombă".

Acum... Experienţa personală
De câteva ori am fost nevoit să intervin în instalaţiile de canalizare. Ce-am găsit acolo este greu de descris ca să poată fi şi sugestiv. Cine n-a văzut n-o să înţeleagă niciodată oricăt de explicit aş fi.
Ce am găsit mereu, la toate intervenţiile, a fost o depunere de ... hummm... cum să-i zic... un fel de săpun gras pe pereţii ţevilor. Stratul are cam 5-10mm. Consistenţa este cam ca a untului scos de-o oră din frigider. De fapt cam aşa şi arată, ca un fel de unt alb-albăstrui.
Părerea mea este că dpv chimic este un precipitat rezultat între săpunul/detergenţii deversaţi şi grăsimile deversate din gospodării. N-am argumente ştiinţifice.
Instalatorii cu care-am lucrat spun că apare peste tot pe tevile de canalizare şi ca lor le convine pentru că astfel se înfundă mai greu. Ce este... n-au ştiut să-mi spună. Nu mi-am putut convinge soţia să-i facă analiza: "Pleacă cu prostiile-astea de-aici!"

Ştie cineva?

[Petru Burian]

Am puricat site-ul de la Ministerul Mediului de l-am zăpăcit! Nicăieri nu scrie despre chestia asta cu uleiul alimentar.
Ştie cineva?

1 -- „Am puricat site-ul de la Ministerul Mediului .... Nicăieri nu scrie despre .... uleiul alimentar.”
Nici nu veti gasi. Denumirea generica in sistemul Min. Mediului este uleiuri minerale sau produse petroliere.
Campania cu „uleiul alimentar” care a circulat pe reteaua de Mail-uri se pare ca a fost lansata de oareşce ONG-uri, sub sigla si cu acordul ministerului.
2 -- „Am mai găsit si altele precum această ... snoavă cu guvernele unor ţări”
Nu este o „snoava” este inceputul acelei „inovatii” prezentate si in presa noastra (acum 2-3 ani) conform careai din uleiurile vegetale, uleiurile minerale uzate, etc. prin reciclare se obtine bio-motorină sau bio-benzină. Tehnica procesarii + Instalatii exista, unele chiar de mici dimensiuni, usor de uzinat si fara mari complicatii tehnico-stiintifice. Se pare ca si in jud. Harghita exista o astfel de investitie de ultima generatie (evident privata) si de mare capacitate.
Cert este ca si in Tg-Mures s-a popularizat in presa locala, o campanie de colectare a „uleiului alimentar uzat” de la populatie si de la firme (Mc Donalds; gogoserii, patiserii, etc.), infiintandu-se si 1-2 centre de colectare. Initiativa este noua, in faza de popularizare, cu voluntari, puncte de colectare mobile, etc. Problema este ca deocamdata sunt in faza de „predare voluntara” si "ecologism civic". Adica nu se plateste nimic pt. „uleiul alimentar ars” colectat si predat de catre populatie. De ziua Mondiala a Apei, printr-o astfel de campanie de 2 zile, s-au adunat, la Tg-Mures, cateva sute de litrii, colectate si aduse de populatie in „vestitele PET-uri” (conf. presei locale).
3 -- „.... un fel de săpun gras pe pereţii ţevilor.”
Aici, ati dezlegat singur „misterul” Este intradevar „un precipitat rezultat între săpunul/detergenţii deversaţi şi grăsimile deversate din gospodării.”
Fenomenul a devenit „suparator” de cand populatia a inceput sa faca economie la apa calda, la spalatul vaselor, a rufelor, etc. Cu cat apa uzata din sist. este mai rece, cu atat depunerea este mai accelerata si consistenta „precipitatului” mai tare. Poate obtura tevile de scurgere.
Remediul „domestic” este solutie concentrata de soda caustica, urmata dupa timpul de solubilizare de apa foarte fierbinte si abundenta, pt. spalarea instalatiei.

[G_H]

Grsimile menajere si uleiurile alimentare sunt periculoase pentru apele de suprafata. De altfel, principalii indicatori care definesc gradul de poluare al unei ape provenite din industria alimentara (inclusiv restaurantele) sunt legati de cantitatea de grasimi si uleiuri alimentare deversate, mai precis de consumul de oxigen din apa (practic sufoca formele de viata din apele poluate) generat de descompunerea acestora si anume:
Consumul biochimic de oxigen, masurat pe o perioada de 5 zile (pe scurt CBO5) care se refera la grasimile "libere" din apa uzata, adica la grasimile si uleiurile deversate ca atare in apa.
Consumul chimic de oxigen, se refera la consumul de oxigen pus in seama grasimilor in emulsie (adica grasimile ale caror particule au fost fractionate de detergenti), fiind chiar mai periculoase datorita faptului ca sunt mai putin evidente si in plus exista adaos de agenti poluatori proveniti din detergenti.
In tarile civilizate si in ceva obiective de la noi din tara (inca putine), lucrurile au fost rezolvate printr-o separare si evacuare "la sursa" a grasimilor libere urmate de o pre-epurare avansata inainte de deversarea in retelele de canalizare comunitare sau in emisari. Grasimile separate la sursa sunt trimise pentru fabricarea bio-combustibililor, a glicerinei etc.


O zi excelenta!

Daniel

[savu alexandru]

Exista in statiile de epurare a apelor uzate orasenesti si o treapta de aerare a apei special pentru a degrada grasimile/uleiurile dar la concentratii mari nu poate face fata si se folosesc inainte "separatoarele de grasimi/uleiuri".
In apele de munte, datorita aerarii apei la "cascade/praguri" create special are loc degradarea impuritatilor respective si pestii nu sunt prea afectati.

[Petru Burian]

Stimati colegi
A. -- Pt. a nu gresii, la postarile anterioare se cuvin unele mici corectii:
CBO5 (Consumul biochimic de oxigen) = cantitatea de oxigen necesara pt. descompunerea de catre microorganisme, a substantelor organice. Valoarea CBO5 (mg. oxigen/l) se determina in conditii standard, pe o durata de incubare de 5 zile, la 20 gr.C.
CCo-Cr (Consumul chimic de oxigen) = consumul chimic de oxigen, determinat prin metoda cu bicromat de potasiu. Metoda de analiza consta in oxidarea subst. oxidabile, anorganice si organice, cu bicromat de potasiu.
Statia de epurare ape uzate
O astfel de statie, proiectata „ca la mama lui”, conf. standardelor in vigoare, ar trebui sa cuprinda:
1./ Treapta de epurare mecanica, care consta in:
• Gratare si site de retinere a materiilor grosiere, mai mari de 1 mm;
• Desnisipatoare (decantoare gravitationale) => retinerea particulelor minerale, mai mari de 0,2 mm; Aici se gasesc (functie de natura apelor uzate) acele „suflante” care prin bulele de aer f. fine rezultate, accelereaza ridicarea la suprafata a grasimilor.
• Separatorul de uleiuri si grasimi => indepartarea subst. grase plutitoare.
• Decantoare primare => sedimentarea subst. in suspensie si partial a celor coloidale. Namolul rezultat aici este indepartat, periodic, cu ajutorul unui pod raclor.
2./ Treapta de epurare chimică => separarea materiilor in suspensie, a celor coloidale, etc. prin folosirea coagulantilor (sulfat de aluminiu, acid sulfuric, var, sulfat feros, etc.) – functie de natura si provenienta apelor uzate.
3./ Treapta de epurare biologica, cuprinde:
• Filtre biologice (biofiltre) sau tancuri de aerare (aerotancuri) => epurarea biologica a subst. biodegradabile, cu ajutorul microorganismelor aerobe. In aerotancuri, procesul epurarii are loc cu ajutorul “namolului activ” care se decanteaza, se extrage, o parte se regenereaza si recirculă, iar restul se indeparteaza.
• Metantancuri => epurarea biologica a subst. biodegradabile, cu ajutorul microorganismelor anaerobe. Reprezinta o epurare prin procese de fermentatie anaeroba, in urma careia rezulta gaz metan (CH4), care se capteaza si se arde in instalatiile conexe statiei de epurare.
• Decantoare secundare => limpezirea apei rezultate din aerotancuri si/sau biofiltre.
• Iazuri biologice => consumul avansat al nutrientilor nemetabolizati in aerotancuri (azot, fosfor, potasiu, etc.) de catre vegetatia acvatica micro si macrofita, zooplancton, etc.
• Iazuri de stabilizare si heleşteie => epurarea finala, dar si “controlul biologic” al epurarii. Ele sunt “micro-ecosisteme acvatice” complexe, cu pesti, crustacee, moluste, etc., etc.
• Canale sau şanturi de deversare = santuri deschise, nebetonate, de fapt mici „paraie cu apa f. curata”.
B. -- Desi postarea este cam lunga si „off topic” am detaliat subiectul, deoarece majoritatea statiilor de epurare a apelor orăsenesti si menajere, de la noi, constau doar din primele 2 trepte de epurare, iar iazurile biologice si iazurile stabilizatoare sunt „rara avis”
C. -- Separarea si evacuarea "la sursa" a grasimilor libere este obligatorie si la noi si este conditie de autorizare pt. orice firma potential poluatoare cu uleiuri si produse petroliere (service auto, spalatorie auto, abatoare, etc.).
D. -- Ceea ce vedem pe paraiele de munte ca mici praguri facute de regula din material lemnos, sunt praguri de aerare sau „saltatoare”. Ele sunt facute de Romsilva, sunt f. frecvente pe apele salmonicole si au rolul de oxigenare a apei, crearea unor zone de adancime mai mare in aval si diminuarea vitezei de curgere a apei.

[savu alexandru]

Apele uzate reprezinta o problema deoarece intra in circuitul apelor din panza freatica si in final la consum daca nu sunt retinuti poluantii.
Am facut/aplicat tehnologie de retinere a poluantilor din ape uzate tehnologice, in special de la depuneri galvanice; a fost vorba de retinerea metalelor grele.
Functie de zona de deversare a apelor epurate/curatate sunt norme privind concentratiile admise(NTPA 001 si NTPA 002).
Multe statii de epurare ape uzate sunt depasite moral/tehnic si din punct de vedere a capacitatii si nu se monitorizeaza calitatea apei deversate in emisar (rau, lac). Sunt, inca , Agentii de Mediu care dau certificate de calitate dar nu au absolut nici o dotare pentru a masura calitatea apei; in conditiile astea nu prea putem avea pretentii.
Era o firma fantoma din Arad care colecta uleiuri uzate si din Bucuresti(contra cost, adica plateai ca sa le ia si iti dadeau un document semnat /stampilat); deversau apoi uleiurile pe cate un teren viran sau mal de rau; au fost prinsi ca au venit , cu acelasi camion sa preia uleiuri in aceiasi zi desi drumul pana la Arad, ca distanta, dus-intors, dureaza minim 1 zi! La control s-a constatat ca nu aveau absolut niciun echipament de procesare uleiuri; au "mancat" bani pentru ca poluau multi ani!

[Petru Burian]

Sunt, inca , Agentii de Mediu care dau certificate de calitate dar nu au absolut nici o dotare pentru a masura calitatea apei; in conditiile astea nu prea putem avea pretentii.

Agentiile de mediu nu controleaza calitatea apelor uzate, de suprafata sau subterane. Aceste analize se fac de catre laboratoarele Apelor Romane (la nivel bazinal), respectiv SGA-uri, la nivel de jud. Acordul si autorizatia de mediu se dau in functie de aceste analize, in baza NTPA-urilor. La nivel national exista un program unitar de monitorizare a calitatii apelor de suprafata si subterane, conf. cu Directivele UE, avand o periodicitate zilnica, saptamanala sau lunara (analize fizico-chimice), sezoniera (analize biologice) + suplimentare in caz de poluare. Frecventa monitorizarii apelor uzate este stabilita in functie de gradul de impact impurificator, al poluatorului.
Laboratorul de hibrobiologie si bacteriologie acvatica, la care am "prestat" a fost primul din tara (sist. Min. Mediului), acreditat de RENAR (1997) si reacreditat conf. normelor UE (2000)

http://www.rowater.ro/Lists/Laboratoare ... Items.aspx

[savu alexandru]

Domnule Burian, imi pare rau dar stiu o situatie reala intamplata cu cativa ani in urma la Botosani cand beneficiarul si-a facut analizele apelor uzate tehnologice inainte si dupa epurare iar cei de la mediu de acolo au luat datele si au facut un buletin/autorizare de functionare. Legea spune ca nu am voie sa imi fac singur analizele de autorizare/acreditare ci trebuie un laborator neutru autorizat/acreditat! Agentia de mediu a incasat bani pentru analize desi nu aveau cu ce le face! Oricum e istorie si nu are sens sa se scormoneasca; aceiasi situatie este si prin alte judete.

[Petru Burian]

Domnule Burian, imi pare rau dar stiu o situatie reala intamplata cu cativa ani in urma la Botosani cand beneficiarul si-a facut analizele apelor uzate tehnologice inainte si dupa epurare iar cei de la mediu de acolo au luat datele si au facut un buletin/autorizare de functionare. Legea spune ca nu am voie sa imi fac singur analizele de autorizare/acreditare ci trebuie un laborator neutru autorizat/acreditat! Agentia de mediu a incasat bani pentru analize desi nu aveau cu ce le face! Oricum e istorie si nu are sens sa se scormoneasca; aceiasi situatie este si prin alte judete.

Domnule Savu, nu am de ca sa va contrazic. Orice aviz sau acord de mediu se emite de APM-uri. In domeniul apelor laboratoarele DA sau SGA fac analiza si emit buletinul de analiza; unitatea emite un aviz catre APM, care da documentul final.
Prin faptul ca s-au depus probe "inainte si dupa epurare" => s-a testat randamentul si/sau eficienta statiei de epurare, iar solicitantul era "cu musca pe caciula"
Ca multi fac smecherii e alta discutie.

[Petru Burian]

Mai jos sunt 10 exemple ce ar putea fi prezentate drept “ecocide” intr-un tribunal international, preluate de pe site-ul The Guardian.

http://think.hotnews.ro/top-10-ecocide.html