SALVE ...MDA, ce dreq sa zic...PROSTI MEI...
, ce dreq Cezare... parca au 2 picioare stingi..! 
...nu pot sa inteleg ce vina are Gigi ca prosti nu vor sa joace?... 
SA TRAITI BINE Fotbal
Moderator: dutustoica
Re: Fotbal
SALVE ...MDA, ce dreq sa zic...PROSTI MEI...
, ce dreq Cezare... parca au 2 picioare stingi..! ...nu pot sa inteleg ce vina are Gigi ca prosti nu vor sa joace?... SA TRAITI BINE SA TRAITI MULT MAI BINE.
Tel: 0722.914.826.
Tel: 0722.914.826.
Re: Fotbal
Da, prietene, prosti. Da' prosti rau de tot !FAE wrote:
...MDA, ce dreq sa zic...PROSTI MEI...
Re: Fotbal
hAI LA PESTEEEvalic wrote:Hai Dinamo si Rapid ..........
!
Re: Fotbal
Sa traiasca Tatarusanu ca i-a pus mingia pe cap lu Pancu Mare portar.......a scos mingia in mijocul careului.....iar restu niste gloabe
Mare portar.......a scos mingia in mijocul careului.....iar restu niste gloabe 
Re: Fotbal
Sa speram ca echipa din seara asta va arata cel putin ca stadionul..... HAI ROMANIA !!!
Dragos Bradatan
Re: Fotbal
Hai la prognostic! Cine da prognosticul corect primeste o bere de la mine. Cine il da prost, imi da o bere
(daca e criza de bere, facem pe cate un somotel, doar suntem pescari!)
Eu ma gandesc la un 1-1.
(daca e criza de bere, facem pe cate un somotel, doar suntem pescari!)
Eu ma gandesc la un 1-1.
Re: Fotbal
Bate Franta la doua goluri.
Romania - Franta 0-2
Romania - Franta 0-2
Re: Fotbal
Eu dau un prognostic rezervat.
Ca pronostic, 2-2
Completare
Ştirile despre boli şi accidente din jurnalele de actualităţi ale televiziunilor noastre folosesc adesea, citând declaraţiile medicilor, termenul prognostic; de obicei, „prognosticul este rezervat”.
Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic (DOOM, 2005) a validat o diferenţiere lexicală care se impusese în uz de mai multă vreme: separând forma prognostic (cu accentul pe silaba penultimă sau pe finală: prognóstic şi prognostíc), cu sensul „prognoză medicală”, de pronostic (cu accent pe finală) – „previziune”. Investigaţia cea mai la îndemână (cu ajutorul motorului de căutare Google) pare să confirme justeţea acestei opţiuni lexicografice: pronostic are cel mai mare număr de apariţii, mai ales în legătură cu pariurile, cu previziunile asupra unor competiţii sportive sau electorale, în vreme ce prognostic apare aproape exclusiv în context medical.
Pronostic şi prognostic au origine comună, în limba greacă: substantivul prognostikon şi adjectivul prognostikos au trecut în latină ca prognosticum şi prognosticus; ca termeni culţi, savanţi, au fost preluaţi de franceză (pronostic, pronostique) şi de multe alte limbi europene.
Până să apară noua ediţie din DOOM, dicţionarele noastre moderne indicau ca formă standard doar pe pronostic, faţă de care prognostic era considerat o variantă învechită. Această limitare se asocia, în DEX, cu restrângerea explicaţiei etimologice la o singură sursă: franceza. De altfel, o aducere la zi cam grăbită, în ediţia revăzută din 2009, face ca forma prognóstic să fie în continuare explicată exclusiv prin cuvântul francez pronostic.
De fapt, cuvântul în discuţie e surprinzător de vechi în română: a intrat mai întâi în limbă cu varianta prognostic, atestată din 1693, în Foletul novel , calendarul lui Brâncoveanu: „mai adaos-am şi alte, ale altor astronomi, prognostice”; aceeaşi formă apare la Cantemir, în Istoria ieroglifică: „prognosticul doftorului”. Cantemir include termenul în Scara a numelor şi cuvintelor streine tâlcuitoare, ca grecism, cu explicaţia „cunoştinţă înainte, gâcitoare, gâcire”. Dicţionarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (Gh. Chivu, E. Buză, A. Roman Moraru, 1992) indică sursele posibile ale formei vechi: greaca, latina, italiana. Acelaşi dicţionar înregistrează, de pe la 1700, verbul a prognostici („Să nu prognosticiască de aceale reale”, Foletul novel).
În Dicţionarul limbii române al lui Laurian şi Massim forma recomandată este (firesc pentru o operă de orientare latinistă) prognostic, adjectiv („semne prognostice”), dar „luat mai vârtos ca substantiv” („prognosticele mele se adeveresc”), alături de care descoperim o întreagă familie lexicală: substantivele prognostică, prognose şi prognosticaţ iune, verbul a prognostica, adjectivele prognosticat şi prognosticatoriu. În opoziţie cu tradiţia academică şi latinistă, dicţionarul român-francez al lui Damé (1893) propunea doar forma pronostic (din fr. pronostic). Concurenţa dintre forme a continuat şi în secolul al XX-lea: în ciuda răspândirii lui pronostic, I.-A. Candrea, în Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1931) îi prefera variantele prognóstic/ prognostíc; ca şi August Scriban, care, în Dicţionaru limbii româneşti (1939), respingea net franţuzismul.
Oscilaţia a existat şi în alte limbi: în engleză, varianta impusă este cea etimologizantă, mai apropiată de greacă şi de latină. Şi în franceză, dincolo de specializarea grafică actuală între adjectivul pronostique şi substantivul pronostic, a existat, până târziu, o ezitare între formele (simplificate fonetic) cu n şi cele (etimologizante) cu gn.
Forma prognóstic reflectă aşadar o etimologie multiplă şi o istorie îndelungată şi indică mai clar legătura etimologică cu prognoză şi paralelismul cu diagnostic. Persistenţa sa în limbajul medical e un fapt cert, iar punerea în circulaţia mai largă prin mass-media contribuie parţial la tendinţa mai generală de a reface cultismele internaţionale după un model etimologizant, îndepărtându-le de forma unică impusă, la un moment dat. de atotputernica influenţă franceză.
Rodica Zafiu
Ca pronostic, 2-2
Completare
Ştirile despre boli şi accidente din jurnalele de actualităţi ale televiziunilor noastre folosesc adesea, citând declaraţiile medicilor, termenul prognostic; de obicei, „prognosticul este rezervat”.
Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic (DOOM, 2005) a validat o diferenţiere lexicală care se impusese în uz de mai multă vreme: separând forma prognostic (cu accentul pe silaba penultimă sau pe finală: prognóstic şi prognostíc), cu sensul „prognoză medicală”, de pronostic (cu accent pe finală) – „previziune”. Investigaţia cea mai la îndemână (cu ajutorul motorului de căutare Google) pare să confirme justeţea acestei opţiuni lexicografice: pronostic are cel mai mare număr de apariţii, mai ales în legătură cu pariurile, cu previziunile asupra unor competiţii sportive sau electorale, în vreme ce prognostic apare aproape exclusiv în context medical.
Pronostic şi prognostic au origine comună, în limba greacă: substantivul prognostikon şi adjectivul prognostikos au trecut în latină ca prognosticum şi prognosticus; ca termeni culţi, savanţi, au fost preluaţi de franceză (pronostic, pronostique) şi de multe alte limbi europene.
Până să apară noua ediţie din DOOM, dicţionarele noastre moderne indicau ca formă standard doar pe pronostic, faţă de care prognostic era considerat o variantă învechită. Această limitare se asocia, în DEX, cu restrângerea explicaţiei etimologice la o singură sursă: franceza. De altfel, o aducere la zi cam grăbită, în ediţia revăzută din 2009, face ca forma prognóstic să fie în continuare explicată exclusiv prin cuvântul francez pronostic.
De fapt, cuvântul în discuţie e surprinzător de vechi în română: a intrat mai întâi în limbă cu varianta prognostic, atestată din 1693, în Foletul novel , calendarul lui Brâncoveanu: „mai adaos-am şi alte, ale altor astronomi, prognostice”; aceeaşi formă apare la Cantemir, în Istoria ieroglifică: „prognosticul doftorului”. Cantemir include termenul în Scara a numelor şi cuvintelor streine tâlcuitoare, ca grecism, cu explicaţia „cunoştinţă înainte, gâcitoare, gâcire”. Dicţionarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (Gh. Chivu, E. Buză, A. Roman Moraru, 1992) indică sursele posibile ale formei vechi: greaca, latina, italiana. Acelaşi dicţionar înregistrează, de pe la 1700, verbul a prognostici („Să nu prognosticiască de aceale reale”, Foletul novel).
În Dicţionarul limbii române al lui Laurian şi Massim forma recomandată este (firesc pentru o operă de orientare latinistă) prognostic, adjectiv („semne prognostice”), dar „luat mai vârtos ca substantiv” („prognosticele mele se adeveresc”), alături de care descoperim o întreagă familie lexicală: substantivele prognostică, prognose şi prognosticaţ iune, verbul a prognostica, adjectivele prognosticat şi prognosticatoriu. În opoziţie cu tradiţia academică şi latinistă, dicţionarul român-francez al lui Damé (1893) propunea doar forma pronostic (din fr. pronostic). Concurenţa dintre forme a continuat şi în secolul al XX-lea: în ciuda răspândirii lui pronostic, I.-A. Candrea, în Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1931) îi prefera variantele prognóstic/ prognostíc; ca şi August Scriban, care, în Dicţionaru limbii româneşti (1939), respingea net franţuzismul.
Oscilaţia a existat şi în alte limbi: în engleză, varianta impusă este cea etimologizantă, mai apropiată de greacă şi de latină. Şi în franceză, dincolo de specializarea grafică actuală între adjectivul pronostique şi substantivul pronostic, a existat, până târziu, o ezitare între formele (simplificate fonetic) cu n şi cele (etimologizante) cu gn.
Forma prognóstic reflectă aşadar o etimologie multiplă şi o istorie îndelungată şi indică mai clar legătura etimologică cu prognoză şi paralelismul cu diagnostic. Persistenţa sa în limbajul medical e un fapt cert, iar punerea în circulaţia mai largă prin mass-media contribuie parţial la tendinţa mai generală de a reface cultismele internaţionale după un model etimologizant, îndepărtându-le de forma unică impusă, la un moment dat. de atotputernica influenţă franceză.
Rodica Zafiu
Re: Fotbal
ROMANIA-FRANTA 1-1
-
modigliani
- Posts: 664
- Joined: 20 Jan 2010, 13:47
Re: Fotbal
WOOOOOOOOOW ! Mi-a dat "cu zecimale" !!! Oricum ..... misto !Lorelai wrote:.............Completare.......................
"in livada de ciresi ..... degeaba incerci sa cauti prune . Trebuieste sa cauti in livada de pruni . Unde degeaba vei incerca sa gasesti cirese . Ca atare ..... umbla din livada in livada . Iti vei umple cosul de ..... FRUCTE !"
Re: Fotbal
de unde atatea goluri.imi vine sa urlu bai nene.banel ala e maratonist frate, nu footballist.si nu avem atac.noroc ca apararea a fost bine.aia e atat putem.
Foaie verde de cucuta , ploua apa-n beci , eu imbrac chilotii si ma duc la meci!
Re: Fotbal
Rezultatul a fost de 0-0 dupa cum ati aflat.
Eu am de primit 4 beri si de dat somotelul . Pe balta sau la crasma?
Eu am de primit 4 beri si de dat somotelul
. Pe balta sau la crasma?Re: Fotbal
Las-o dracu', ce ala-i fotbal ?Ono wrote:Rezultatul a fost de 0-0 dupa cum ati aflat.
Eu am de primit 4 beri si de dat somotelul
Una peste alta:
1. stadionul arata chiar foarte bine, in schimb terenul de joc ...coruptie, furaciune, incompetenta. Daca-l inaugurau cu Argentina, jucau pe nisip ? Ca gazonul nu a crescut nici pana acum !
2. bulangiul ala de marcel pavel si-a batut joc de imnul Romaniei. dar, avand in vedere ca nici francezii nu prea recunosteau Marseieza cantata de pupaza aia...suntem chit
Re: Fotbal
Asa gazon...asa interpretare a imnului tarii...
Cascadorii rasu-plansului....
Cascadorii rasu-plansului....
Re: Fotbal
io nu am prins faza cu imnu.care a fost?
Banel =atlet de performanta
Banel =atlet de performanta
Foaie verde de cucuta , ploua apa-n beci , eu imbrac chilotii si ma duc la meci!
Re: Fotbal
Un domn, cu ceva voce, dar lipsit total de educatie muzicala, urechist adica, a incercat o maniera personala si pretentioasa de interpretare a imnului...
Neavand la indemana un sprijin minim de teorie muzicala, a sperat ca "o va scoate" la capat numai prin celebritatea de a interpreta extrem de afectat diferite piese siropoase spre lacrimogene, cu succes la doamnele neglijate de pe la nunti. Se pare ca mucii din cap capatati in acest fel, au infrant si ultima urma de bun simt, determinand-ul sa accepte propunerea cu iz ultra-populist a primului gospodar al urbei noastre de a interpreta el imnul, reusind sa se faca de ras si pe unii dintre noi sa ne oripileze...
Neavand la indemana un sprijin minim de teorie muzicala, a sperat ca "o va scoate" la capat numai prin celebritatea de a interpreta extrem de afectat diferite piese siropoase spre lacrimogene, cu succes la doamnele neglijate de pe la nunti. Se pare ca mucii din cap capatati in acest fel, au infrant si ultima urma de bun simt, determinand-ul sa accepte propunerea cu iz ultra-populist a primului gospodar al urbei noastre de a interpreta el imnul, reusind sa se faca de ras si pe unii dintre noi sa ne oripileze...
Re: Fotbal
Noi vrem gazon!
Cu ghete noi, marcaj pe post,
Sărind pe ei de la-nceput,
Zadarnic ne-am zbătut,
Suntem slăbuţi, chiar n-are rost!
N-avem atac, n-avem blazon,
E poate cel mai slab sezon,
Bănel aleargă iar cât doi,
Terenul zici că-i muşuroi,
Avem confort, scaune moi
Si vrem gazon!
Chiar dacă stadionu-i nou,
Plin de lumini şi e curat,
Nici "seminţarii" n-au intrat,
Mă simt ca-ntr-un cavou.
E compromis acest sezon,
Ne-au "cocoşat", s-avem pardon,
Şi bosniaci, şi albanezi,
Şi tinerii luxemburghezi,
Şi-acum ne plângem, încă breji
Că vrem gazon.
Oprescu este mulţumit,
Peşcheşul gras îi intră-n cont,
Bani mulţi se văd la orizont,
Puhoi de lume a venit.
Suntem sătui de-atât trombon,
Francezii totuşi au "raison"
Jucăm pe câmpul de cartofi
Nisipul intră în pantofi,
Şi-am triumfa, victorioşi
De-ar fi gazon.
Cu ghete noi, marcaj pe post,
Sărind pe ei de la-nceput,
Zadarnic ne-am zbătut,
Suntem slăbuţi, chiar n-are rost!
N-avem atac, n-avem blazon,
E poate cel mai slab sezon,
Bănel aleargă iar cât doi,
Terenul zici că-i muşuroi,
Avem confort, scaune moi
Si vrem gazon!
Chiar dacă stadionu-i nou,
Plin de lumini şi e curat,
Nici "seminţarii" n-au intrat,
Mă simt ca-ntr-un cavou.
E compromis acest sezon,
Ne-au "cocoşat", s-avem pardon,
Şi bosniaci, şi albanezi,
Şi tinerii luxemburghezi,
Şi-acum ne plângem, încă breji
Că vrem gazon.
Oprescu este mulţumit,
Peşcheşul gras îi intră-n cont,
Bani mulţi se văd la orizont,
Puhoi de lume a venit.
Suntem sătui de-atât trombon,
Francezii totuşi au "raison"
Jucăm pe câmpul de cartofi
Nisipul intră în pantofi,
Şi-am triumfa, victorioşi
De-ar fi gazon.