Pescar Club 21

S-or gasi pe undeva viermusi de porc sau pinky ?Ca aia mari ,grasi si care se sparg instant ,cel putin in perioada asta, nu-s buni.

Incearca in Ghencea, din atatea magazine trebuie sa gasesti la unul.

Aha viermusi de branza.

mr marinel wrote:Aha viermusi de branza.

Nu stiu daca de branza ,eu foloseam pe timpuri d-aia de porc .Ideea e ca ardelenii folosesc pinky (parca asa se cheama) acu' sunt bune si libelulele ,dar mai incolo ?! Intreb pt. ca vreau sa ma axez din nou pe scobar (eventual mreana) ca vaz ca s-a prasit din nou pe Arges .Asta da pescuit sportiv (mai ales la "placa")
Va dati seama ca daca astia cu porcii s-ar lasa de biogaz (sa nu mai importam )si s-ar apuca de viermusi S-ar imbogati din rahat ? Basca ca ce ramane dupa , se poate recicla in legume ecologice ? Afacere de nise tare ,porci sunt peste tot ,mai tre. bani .

Da' le' lu' dom' Profesor Burian.

http://www.pescar-sportiv.ro/utile/17/D ... ermusi.htm

Viermuşi - 2.
În „vorbirea” postata la http://www.pescar-sportiv.ro/utile/17/D ... ermusi.htm am prezentat doua categorii de viermusi (functie de marimea lor):
• mici – numiti pinky,
• mai mari – numiti maggots.
Ambele categorii au in comun faptul ca larvele se hranesc cu „carne”, sunt relativ usor de obtinut si in cantitati mari. Sunt viemusii gasibili in comertul specializat.
Mai exista o categorie de viermusi, provenind de la specii de muste care-si depun ponta pe substrat organic +/- amestecat cu dejectii animale, precum: resturi vegetale fermentate, compost furajer, resturi de fân si paie imbibate cu urina, gunoi de grajd (mai vechi de 3 saptamani).
Acesti viermusi sunt mai frecventi in gunoiul de grajd provenind de la bovine, porci, si cabaline dar se regasesc si in cel de la ovine, caprine, etc.
Desi nu exista in comertul specializat, din ratiuni de „productie”, recoltare si risc sanitar, ei sunt cunoscuti in randul pescarilor ca „viermusi de porc” si reprezinta o alternativa pt. cei din mediul rural si nu numai.
Cele mai frecvente sunt larvele (viermusii) provenind de la Musca de grajd (Stomoxys calcitrans).



Descriere:
Adultii au o lungime medie de 8 mm, corp cenusiu, cu 4 dungi longitudinale caracteristice pe torace si cateva pete de culoare inchisa pe abdomen.
-- aparatul bucal este lung, subtire, de culoare neagra, fiind adaptat pt. intepat si supt.
-- harana adultilor consta in sangele supt de la animale (a nu se confunda cu Tăunii).
Larvele mature au forma cilindrica ascutită anterior, lungimi cuprinse intre 5-12 mm, si culoare alb-galbuie. Seamana cu larvele Muştei domestice, dar sunt mai mari.
-- dupa eclozare, larvele se hranesc cu flora si fauna microbiana existentă pe substratul de depunere a pontei.
Pupele sunt slab chitinizate, au culoare rosiatica-bruna, lungime de 4-7 mm, avand partea posteriora neagra cu 3 dungi galbene in forma de „S”.
Reproducere:
Masculii mor dupa fecundare, iar femelele dupa depunerea pontei.
Femela depune 25-30 oua, izolate sau grupate, in zonele cu paie umede si in descompunere.
O femela poate depune, pe parcursul vietii sale, pana la o mie de oua. Perioada de incubatie este de 7-10 zile, reducandu-se pana la 6-8 ore la temperaturi de peste 35 gr.C, iar larvele sunt complet dezvoltate in numai trei zile.

Deşi frecventi si relativ usor de gasit, folosirea acestor viermusi nu este prea raspandita in randul pescarilor sportivi, datorita mediului de viata, a recoltarii „relativ dificile” si nu in ultima instanta datorita riscului sanitar, deloc de neglijat.
Dupa recoltare, se recomanda spalarea lor sub jet de apa, intr-o sita adecvata.
Nu am gasit date referitoare la durata si conditiile de pastrare a viermusilor, dupa recoltare.