Scrumbia albastra si palamida

[cezar]

Cu circa 25-30 de ani in urma, toamna tarziu (octombrie si inceput de noiembrie), pescarii cu barca la mare erau mereu "in alerta". Apareau scrumbiile albastre (seamana bine cu macroul ce se cumpara, in forma congelata, de la magazin). Doar ca erau ceva mai mici 150-200 gr, cu spatele dungat cu albastru care parea "smaltuit"; cand apareau, evident, toate barcile erau in larg, zi-lumina. Bancurile erau impresionante, cand nimereai unde trebuie se prindeau sute de kilograme pe echipa de doi-trei pescari. Iar talienele pescarilor scoteau tone in fiecare zi. "Toana" dura cam 2-3 saptamani, rareori o luna, iar tor cartierul mirosea a scrumbie la gratar. Cu lamaie, marar, 2-3 catei de usturoi zdrobiti in apa fierbinte...nebunie totala.
Gospodinele puneau si la borcan, cu ulei, foi de dafin, piper si mustar boabe. Si la noi acasa, erau rafturi intregi de conserve de scumbie albastra, in fiecare an.
Se pescuia la taparina cu 6-8 carlige imbracate in fulgi de gaina porumbaca, de fazanita sau de rata-califar. Aveai uneori surpriza sa intre si cate o palamida
(peste care seamana cu tonul) la 2-3 kg; Daca va spun ca este de doua ori mai combativa decat lufarul si de 10 ori decat avatul sau stiuca, veti intelege ce insemna astfel de dril, facut cu o prajina de bambus de cca trei metri, cu inele si nailonul gros de 0,6-0,7 tinut si manevrat cu mana.
Palamida, bagata la cuptor pe putin untdelemn si stropita cu zeama de lamaie, este fantastica la gust. Cine a mancat odata nu mai uita.

Atentie, a nu se confunda cu scrumbia de Dunare, care este, din cate stiu, inrudita cu heringul si sardina.

[Valentin Petrovici]

Prin anii 60 pescăria din Eforie Sud era chiar la intrare pe digul mare. La Capul Turcului cum îi spuneau. Acum este cîrciumă în locul ăla. Eu numai pe acolo stam. Mai strîngeam şi eu ce mai scăpa pe la pescari. Îmi aduc aminte că zilnic descărcau sute de kg de scrumbie, pălămidă, calcan, cambulă, aterină şi stavrid. De guvide nu se prea ocupa nimeni decît amatorii. Pălămida era baza. Toate pescăriile gemeau de pălămidă şi scrumbie albastră de mare. Peşti graşi. Ieftini. Peştele şi ciorba de burtă era mîncarea săracului. Acum la Obor pălămida depăşeşte la preţ 1 kg de muşchi de porc.

[Petru Burian]

Scrumbia albastră sau Macrou de Atlantic (Scomber scombrus)
Eng. Atlantic mackerel; fr. Maquereau;



Areal de raspandire: Oc. Atlantic, din Norvegia si pana in Maroc; M. Baltica; M. Mediterana; M. Azov. „Pana in 1970, pe tot litoralul nostru, din primavara si pana in toamna. Cauzele intreruperii migratiei din Mediterana in zonele noastre ale M. Negre, sunt insuficient cunoscute. Exista informatii ca in ultimii 2 ani (2007; n.a.) s-au capturat la taliene, in dreptul statiunii Agigea, exemplare izolate” (Vasile Oţel).
Dimensiuni: 17-30 cm in M. Neagra, 35-45 cm in restul arealului. Max. 60 cm.
Biologie: Specie marina, pelagica si gregara. Coboara pana la adancimi de 200 m. Cardurile care iernau in M. Marmara si zona Bosfor (exemplare de regula de pana la 3 ani) efectuau in trecut o migratie de hranire in M. Neagra. Ajungeau la noi in apr. – mai. In iunie, odata cu incalzirea apei, se deplasau spre costele rusesti. In oct. – noem. avea loc migratia inversa, spre locurile de iernare (zona Anatoliei si Georgiei). Hrana consta in: crustacee si pesti pelagici (clupeide). Maturitatea sexuala intervine la varsta de 2-3 ani.
„Nu este exclusa reaparitia speciei in zona noastra, odata cu reducerea poluarii si a eutrofizarii” (Vasile Oţel).
Intresant
In cartea „Pestii apelor noastre” de George D. Vasiliu, Ed. Stiintifica – Bucuresti, 1959, scrie: „in apele noastre s-au pescuit, in medie 46.000 kg (1946-1956), cu variatii anuale intre 10.000 si 100.000 kg”.

[cezar]

Scrumbia albastră sau Macrou de Atlantic (Scomber scombrus)
Eng. Atlantic mackerel; fr. Maquereau;



Areal de raspandire: Oc. Atlantic, din Norvegia si pana in Maroc; M. Baltica; M. Mediterana; M. Azov. „Pana in 1970, pe tot litoralul nostru, din primavara si pana in toamna. Cauzele intreruperii migratiei din Mediterana in zonele noastre ale M. Negre, sunt insuficient cunoscute. Exista informatii ca in ultimii 2 ani (2007; n.a.) s-au capturat la taliene, in dreptul statiunii Agigea, exemplare izolate” (Vasile Oţel).
Dimensiuni: 17-30 cm in M. Neagra, 35-45 cm in restul arealului. Max. 60 cm.
Biologie: Specie marina, pelagica si gregara. Coboara pana la adancimi de 200 m. Cardurile care iernau in M. Marmara si zona Bosfor (exemplare de regula de pana la 3 ani) efectuau in trecut o migratie de hranire in M. Neagra. Ajungeau la noi in apr. – mai. In iunie, odata cu incalzirea apei, se deplasau spre costele rusesti. In oct. – noem. avea loc migratia inversa, spre locurile de iernare (zona Anatoliei si Georgiei). Hrana consta in: crustacee si pesti pelagici (clupeide). Maturitatea sexuala intervine la varsta de 2-3 ani.
„Nu este exclusa reaparitia speciei in zona noastra, odata cu reducerea poluarii si a eutrofizarii” (Vasile Oţel).
Intresant
In cartea „Pestii apelor noastre” de George D. Vasiliu, Ed. Stiintifica – Bucuresti, 1959, scrie: „in apele noastre s-au pescuit, in medie 46.000 kg (1946-1956), cu variatii anuale intre 10.000 si 100.000 kg”.

Intreruperea migratiei dim Marmara-Mediterana s-a produs odata cu lucrarile de constructie a podului peste Bosfor (care au durat vreo 7-8 ani). Pescarii constanteni legau "disparitia scrumbiei albastre" de tot stress-ul provocat de lucrari. Faptul ca se prindeau exemplare mai mici, probabil tinere, confirma cele scrise de V.Otel. Dar ma gandesc daca nu este vorba si de alte cauze (disparitia unor componente ale lantului trofic). Sau variatiile gradului de poluare...

Oricum, din amintirile mele rezulta ca in zona litoralului nostru apareau pe la jumatatea toamnei.

[Claudiu]

Asta e palamida sau ton?

[Petru Burian]

Asta e palamida sau ton?

Pare a fi Ton mic Nu este in Marea Neagra
Eventual sub forma congelata, in cala vapoarelor

[Claudiu]

Pai ton ii ziceau si aia de la magazin, dar nu eram convins.

[Petru Burian]

Pălămida (Sarda sarda)
Eng. Atlantic bonito; Fr. Bonite.



Areal de raspandire: zonele tropicale si temperate ale Oc. Atlantic, M. Mediterana, M. Neagra.
Din 1970, ca si in cazul Scrumbiei albastre, migratia speciei in M. Neagra s-a intrerupt. Conf. unor informatii, din 2004 se captureaza in mod sporadic in largul zonei Vama Veche, la traul si talian.
Dimensiuni: pana la 50 cm. Max. 92 cm.
Biologie: Specie marina, migratore, pelagica si gregara. Coboara pana la adancimi de 200 m.
Hara principala (in M. N.) consta in pesti de talie mica (sprot, hamsie, stavrid, scrumbie albastra). Maturitatea sexula intervine la 2-3 ani (37-50 cm), cand femela depune pana la 450 mii – 6 mil. icre pelagice. Pana in 1970, in M. Neagra patrundeau carduri mari de palamida pt. hranire si reproducere (mai-noem.), dupa care se retrageau pt. iernare.
Intresant
Cantitatea medie pescuita pana in 1959 (la noi) era de 50.000 kg. Cantitatea medie pescuita pe coastele turcesti si bulgaresti, intre 1980-2000, era de aprox. 15.000 kg.

[costin stefanescu]

mare zapaceala si cu denumirila astea,eu sincer nu inteleg de ce,de exemplu,la scrumbia albastra nu se spune tot macrou sau makerel,asa cum peste tot in lume,tre' sa fim noi mai cu mot,banuiesc ca si palamida e tot o specie de ton,dar de', la noi ii spune palamida,e mai speciala !