Guvizii

[Petru Burian]

Despre Guvizi
Problema cu guvizii este ca exista mai multe specii care traiesc în, sau si în Marea Neagra.
Aceste specii ar fii:
1. Stronghil (Neogobius melanostomus), specia cea mai frecventa – perioada de depunere a icrelor: aprilie-august.
2. Guvid de nisip (Pomatoschistus marmoratus), specie deosebit de numeroasa in tot lungul litoralului - perioada de depunere a icrelor: apr.-iul. si/sau aug.-spt.
3. Guvid de iarba (Zosterisessor ophiocephalus), prezenta sporadica in zona Mangalia - perioada de depunere a icrelor: aprilie-mai. Specie protejata prin: Conventia de la Berna; Lista rosie IUCN; Legea 462; Cartea Rosie a vertebratelor din Romania; Lista Rosie RBDD.

Desi probabilitatea maxima este ca Stronghilul sa fie specia despre care vorbeste Claudiu, dati totusi o cautare Google – Imagini, cu numele stiintific, si decideti singuri ce prindeti de obicei.
Cei cunoscatori vor avea o confirmare, iar incepatorii vor invata ceva nou

[Claudiu]

Multumim, d-le Petru!
Mai des in Marea Neagra se prinde strunghilul, pe langa pietre sau pe portiuni de nisip cu scoici in apropierea pietrelor. Tot pe strunghil mizez si atunci cand caut sa prind guvid cu icre, asta-i cel mai prolific.
Am vazut ca perioada de depunere a icrelor este intre aprilie si august, dar din experienta pot spune ca deja incepand cu luna iunie nu se mai prinde guvid cu icre.
Tot din experienta stiu ca la noi in mare sunt alte specii de guvid, decat cele de la punctele 2) si 3):
1. Guvid De Mare (Gobius Cephalarges)
2. Guvid Negru (Gobius Niger)
3. Hanus (Gobius Batrachocephalus)
4. Strunghilul (Gobius Melanostomus)
Guvidul de iarba si cel de nisip nu cred sa-i fi vazut vreodata in carlig...nici macar la altii.
De fapt aceasta harta http://www.fishbase.us/summary/SpeciesS ... hp?id=9191 ne arata clar ca in Marea Neagra guvidul de nisip nu se afla pe teritoriul nostru, iar cel de iarba http://www.fishbase.org/summary/species ... p?id=13018 nici atat.
Poate au fost candva, insa nu in prezent.

[Petru Burian]

D-le Claudiu, excelente raspunsurile dvs. care denota intradevar experienta si mai ales dorinta de cunoastere.
Am complectat oareşce informatii pt. speciile semnalate de dvs. si-mi permit sa fac unele adaugiri, la final.
1. Guvid de Mare (Gobius cephalarges). Este denumirea veche a Stronghil-ului. Dupa noua incadrare taxonomica, reactualizata, denumirea sa stiintifica fiind Neogobius melanostomus.
2. Guvid Negru (Gobius niger), caracteristic zonelor cu bental nisipos, malos, cu sau fara vegetatie; dimensiuni: 9-11 cm (max. 18 cm); perioada de depunere a icrelor: apr.-sept. Din cauza dimensiunilor mici, nu prezinta interes pt. pescuitul industrial si sportiv
3. Hanus (Gobius batrachocephalus) sau Hanoş (Mesogobius batrachocephalus) sunt aceasi specie, denumirea stiintifica reactualizata fiind Mesogobius batrachocephalus. Actualmente prezent in parte de sud a litoralului, in trecut fiind prezent in tot lungul litoralului si lacul Siutghiol; dimensiuni: 20-30 cm (max. 37 cm); perioada de depunere a icrelor: apr.-mai. "In zona orasului Constanta se pescuieste relativ frecvent din barca, in zonele adanci din larg". Specie protejata prin: Legea 462; Lista rosie IUCN; Cartea Rosie a vertebratelor din Romania.
A. -- O noua incadrare taxonomica, inseamna că, după ultimele cercetari, anumite specii sunt trecute de la o grupa taxonomica la alta. Aceasta implica fie schimbarea denumirii de gen (exmp. din Gobius batrachocephalus in Mesogobius batrachocephalus), fie o schimbarea totala a denumirii de gen si specie (exmp. din Gobius cephalarges in Neogobius melanostomus).
Din p.d.v. al pescuitului sportiv, aceste aspecte nu sunt de importanta capitala, putand fi tratate dupa dictonul „aceasi Marie cu alta palarie”. Ele sunt importante, in cazul de fata, deoarece ajuta la o documentare mai exacta.
B. -- Referitor la cele doua link-uri date + cele conexe, se schimba situatia.
Dvs. ati cazut intr-una din cele mai frecvente „capcane” ale internetului. Sursa bibliografica citata, este un sait american. Realizarea lui (ca de altfel in toate cazurile similare) se bazeaza, in mare masura, pe bibliografie accesibila in format digital, sau cel putin intr-o limba de circulatie mondiala. Intrarea noastra in acesta „lume digitala” este extrem de recenta, foarte „firava” si deseori in limba romana. Publicarea lucrarilor stiintifice intr-o limba de circulatie mondiala, a devenit mai frecventa abia dupa 1990, iar difuzarea lor in sistem digital, pe Net, este si mai recenta. Prin urmare „nu ai scris (publicat) nimic, nu exişti”.
De aceea nu intotdeauna informatiile culese de pe Net sunt exacte si pt. tara noastra (deocamdata), trebuind sa recuperam un handicap enorm, la acest capitol.
Ce am scris eu, se bazeaza pe ultimele informatii (2007) publicate de cercetatori ai ARBDD, dar in forma tiparita si in limba romana.

[Claudiu]

Am inteles.
Lasand la o parte denumirile stiintifice, eu stiu asa:
1. Guvid de mare, i se mai spune si "caia".
2. Guvid de piatra, sta ascuns sub pietre, stabilopozi.(guvid negru)
3. Guvidul de nisip (strunghil) pentru ca vara se prinde preponderent in zonele nisipoase si are o culoare deschisa, asemanatoare nisipului.
4. Hanus.
Dar de guvidul de iarba si cel cu adevarat de nisip, nici n-am auzit, nici n-am vazut.
Sunt convins ca exista, dar ori sunt foarte rari ori nu papa aceeasi momeala ca si verii lor.

[Claudiu]

Mi-am amintit ca mai este o specie asemanatoare guvidului intr-un fel, dar parca mai mult se aseamana cu puiul de somn. Localnicii il numesc "jidanesc", e negru, lunguiet, plat pe laterale, masurand probabil maxim 30 cm. Am vazut prinzandu-se, rar, ce-i drept, in portul Constanta la apa adanca. Chiar m-ar interesa sa aflu mai multe despre aceasta specie despre care n-am gasit nimic pe net.

[Petru Burian]

Mi-am amintit ca mai este o specie asemanatoare guvidului intr-un fel, dar parca mai mult se aseamana cu puiul de somn. Localnicii il numesc "jidanesc", e negru, lunguiet, plat pe laterale, masurand probabil maxim 30 cm. Am vazut prinzandu-se, rar, ce-i drept, in portul Constanta la apa adanca. Chiar m-ar interesa sa aflu mai multe despre aceasta specie despre care n-am gasit nimic pe net.

Cam putine detalii pt. a identifica "faptasul"
Facem totusi o incercare. Care din imaginile de mai jos s-ar potrivi cel mai bine (coloritul nu este criteriu major de identificare, fiind +/- variabil, in functie de cond. de mediu).

[Claudiu]

Nici una
Daca nu ma insel, asta este dracul de mare sau dragonul de mare. Pestele pe care il caut eu este mai plat pe laterale, este negru, aripioarele sunt ca la anghila, coada este rotunda ca la guvid...o ciudatenie de peste!

[cezar]

Nici una
Daca nu ma insel, asta este dracul de mare sau dragonul de mare. Pestele pe care il caut eu este mai plat pe laterale, este negru, aripioarele sunt ca la anghila, coada este rotunda ca la guvid...o ciudatenie de peste!

Corect, "drac de mare" sau "dragon", peste destul de frecvent prins atat la volta cand dai la guvizi, cat si la taparina dedicata stavrizilor. Este un peste destul de periculos, are doi spini veninosi in varful opertulilor, plus altul la mijlocul aripioarei dorsale (creasta); intepatura este dureroasa, se infecteaza usor, cangreneaza repede. Cunosc cel putin doua cazuri de amputari ale antebratului in urma intepaturii "dragonului".

Claudiu se refera (cred) la alt peste, de culoare maro inchis aproape de negru, cu desene negru inchis mai mult sau mai putin vizibile. Am prins si eu cativa, n-am stiut niciodata denumirea exacta; pescarii batrani ii numeau "Steaua Marii" (desi nimic din aspect nu semana cu o "stea"), era considerat o garantie a norocului pentru pescarul respectiv.

[Claudiu]

Am facut un desen cum m-am priceput si eu...
Cam asa arata:

[cezar]

Da, asta este, desenul este foarte bun !

Aripioara dorsala lunga si continua (parca un pic mai inalta spre capul pestelui), aripioara ventrala cu o mica intrerupere in locul unde pestele elimina substantele de dezasimilatie si icrele/laptii.

[Valentin Petrovici]

Cezar steluţa de mare este plată şi subţire nu lung precum guvidul. Are forma reginei la corp. Este maro închis cu verde turcuaz la culoare cu cîte o pată galbenă la ureche. Nu cred că nu ştie Claudiu cum arată steluţa de mare. Desenul aduce mai mult cu cîinele de mare. Care iar mă îndoiesc că nu ştie Claudiu. Ar mai fi guvidul de apă dulce sau p..a ciobanului.

[Petru Burian]

Dar de guvidul de iarba si cel cu adevarat de nisip, nici n-am auzit, nici n-am vazut.
Sunt convins ca exista, dar ori sunt foarte rari ori nu papa aceeasi momeala ca si verii lor.

Guvid de nisip (Pomatoschistus marmoratus)
Eng. Marbled goby; fran. Gobie marbré; mag. Homoki géb.
Aria de raspandire: Oc. Atlantic (lit. peninsulei Iberice), coastele M. Mediterane, M. Neagra si M. Azov.
In tara noastra, deosebit de numeros in tot lungul litoralului. Mai demult si in lacurile litorale (preznta actuala este incerta).
Descriere: Corp cilindric; ceafa lipsita de solzi. Coloritul de baza este galbui-nisipos, marmorat, cu numeroase pete intunecate si reticulatie de culoare inchisa. In perioada de reproducere, masculii sunt mai intens colorati, marmoratia fiind mai evidenta.
In zona noastra, nu exista nici o alta specie de guvid, de talie mica, cu care sa poata fi confundat.
Dimensiuni: 3,5 – 4,5 cm; max. 8 cm.
Biologie: Desi este o specie marina, se poate adapta si la ape salmastre sau hipersaline. Prefera fundalul nisipos, in sezonul cald fiind foarte numeros in zona de proximitate a tarmului. Iarna se retrage la adancimi de pana la 70 m. Hrana de baza consta in: nevertebrate marunte, crustacee, larve de chironomide. Durata de viata este de 2 ani, maturitatea sexuala intervine in anul al 2-lea. Masculul curata interiorul gol al unei cochilii de scoica si acopera exteriorul ei cu nisip => un „cuib” pt. icre. Femela depune aici aprox. 300 icre. Mai rar si in adancituri ale unor formatiuni stancoase, daca exista. Masculul apara cuibul, curatind si ventiland icrele pana la eclozare.
Nu prezinta interes din p.d.v. alimentar.

[Claudiu]

Uraaa, l-am gasit pe inculpat!!!

http://www.pescarulamator.ro/galea.htm

[Valentin Petrovici]

Dle. Burian haideţi să clarificăm cum ar sta treaba. Avem strunghilul. Strunghilul diferă la culoare în funcţie de zona unde trăieşte. Dacă stă la piatră este mai închis la culoare. Sunt şi strunghili negri cei din larg. Apoi sunt strunghili de nisip. Trăiesc numai în porţiunile de nisip. Au exact culoarea nisipului. Ei nu diferă de ceilalţi strunghili decît prin culoare şi mărime. Cei de piatră sunt mai mari. Apoi avem guvidele sadea sau caiaua cum a spus şi Claudiu. Şi ei au culoarea în funcţie de zona unde trăieşte. Sunt caiele şi negre şi maro . Caiaua diferă de strunghil prin forma corpului şi mai ales a capului. Strunghilul are capul precum botul avionului. Caiaua are capul mai teşit şi gura mult mai mare. De la jumătatea corpului spre coadă caiaua se platizează pe cînd la strunghil platizarea aproape este invizibilă. Şi unde se observă cel mai bine diferenţa între ei este în tigaie. Caiaua se fărîmă pe cînd strunghilul nu. Apoi avem hanusul care diferă de toţi . Şi prin formă şi prin mărime şi prin culoare şi mai ales prin gust şi preţ. Deci avem şi guvide de nisip .

[Petru Burian]

Corect Dracul de mare (Trachinus draco)
Pt. „dracovenia misterioasa” mai incercam o data



Modificare ulterioara
Cordea sau Peşte de noapte (Ophidion rochei) - cele 3 poze de deasupra
Specie prezenta in trecut in tot lungul litoralului M. Negre; semnalata in ultima vreme ca relativ frecventa, doar lin zona Agigea si Eforie.
Descriere: Inotatoarele ventrale transformate in doua prelungiri, sub barbie. Falcile cu dinti marunti. Colorit roz cu irizatie metalica.
Biologie: Specie bentonica, intalnita pana la adancimea de 150 m. Ziua se ingroapa in nisip, in pozitie +/- verticala, cu ajutorul cozii. Hranirea are loc noaptea, baza fiind nevertebratele bentonice si crustaceele. Se reproduce in sezonul cald, femea depunand aprox. 9.000 icre, intr-o masa micilaginoasa.
Pescuit industrial; sportiv; valoare alimentara: Fara importanta.

[Claudiu]

Dom' Petru, l-am gasit pe inculpat, este ceva mai sus, intr-o postare anterioara.

Galea (Gaidropsarus mediterraneus)

[Valentin Petrovici]

Iată şi frumoasa steluţă de mare.

http://www.litoralulromanesc.ro/img/scu ... e-mare.jpg

[Petru Burian]

Dom' Petru, l-am gasit pe inculpat, este ceva mai sus, intr-o postare anterioara.
Galea (Gaidropsarus mediterraneus)

Felicitari Domn'Claudiu pt. Gaidropsarus mediterraneus
Din pacate ce am postat eu a doua oara este Cordea sau Peste de noapte (Ophidion rochei)

[Petru Burian]

Dle. Burian haideţi să clarificăm cum ar sta treaba.....

D-le Petrovici, la cele scrise de dvs. nu prea am de comentat, din p.d.v. pescaresc. Insa din p.d.v. al ihtiobiologiei, nu prea inteleg ce as fi gresit

[cezar]

Cezar steluţa de mare este plată şi subţire nu lung precum guvidul. Are forma reginei la corp. Este maro închis cu verde turcuaz la culoare cu cîte o pată galbenă la ureche. Nu cred că nu ştie Claudiu cum arată steluţa de mare. Desenul aduce mai mult cu cîinele de mare. Care iar mă îndoiesc că nu ştie Claudiu. Ar mai fi guvidul de apă dulce sau p..a ciobanului.

Da, sigur ca-i plata, dar desenul fiind in doua dimensiuni...m-am riscat...poate-poate.